Instalarea AlmaLinux începe cu trei decizii care influențează restul procesului de configurare: care fișier ISO corespunde mașinii și metodei de instalare, dacă programul de instalare ar trebui să utilizeze UEFI sau un alt mod de pornire și cum ar trebui partiționate discurile. Același proces se aplică atât unui server fizic, cât și unei mașini virtuale sau unui computer de rezervă, dar hardware-ul disponibil și opțiunile de pornire pot diferi.
Utilizați ecranele de instalare pentru a confirma fiecare alegere înainte de a salva modificările pe disc. O verificare atentă a fișierului ISO, a structurii spațiului de stocare, a setărilor de rețea și a verificărilor la prima pornire ajută la evitarea unui sistem care nu poate porni sau a unei instalări care nu poate accesa depozitele de software.
Cuprins
Alegeți un fișier ISO AlmaLinux
Alegeți fișierul ISO în funcție de arhitectura sistemului și de modul în care instalarea se va conecta la fișierele de instalare.
- Arhitectură: Selectați o imagine care corespunde arhitecturii procesorului acceptată de server, mașina virtuală sau computer. Opțiunea obișnuită pentru hardware-ul standard de desktop și server este x86_64. Nu utilizați o imagine destinată unei arhitecturi diferite.
- ISO de pornire: Utilizați această opțiune atunci când programul de instalare poate descărca pachete dintr-un depozit de rețea. Este utilă atunci când aveți o conexiune de rețea fiabilă și doriți ca programul de instalare să obțină pachetele necesare în timpul configurării.
- ISO DVD: Utilizați această opțiune atunci când aveți nevoie de o imagine de instalare mai mare, care conține local mai multe pachete. Aceasta poate reduce dependența de rețea în timpul instalării, deși actualizările și unele pachete pot necesita în continuare acces la depozit.
- ISO minimal: Utilizați această opțiune atunci când doriți o instalare redusă, cu un set limitat de pachete. Este potrivită pentru sistemele în care intenționați să adăugați doar serviciile și instrumentele necesare după instalare.
Pentru o mașină virtuală, atașați fișierul ISO prin setările mașinii virtuale. Pentru un computer fizic sau un server, copiați imaginea ISO pe un suport de instalare sau utilizați consola la distanță a sistemului. Verificați imaginea descărcată atunci când sunt disponibile informații privind suma de control. O imagine deteriorată poate provoca erori de instalare care nu au legătură cu sistemul țintă.
Setați modul de pornire înainte de instalare
Sistemele moderne utilizează de obicei firmware-ul UEFI. Activați pornirea UEFI pentru instalare atunci când sistemul instalat va utiliza UEFI. Evitați comutarea între modurile de pornire UEFI și legacy după instalare, deoarece fișierele de pornire și structura partițiilor ar putea să nu corespundă modului selectat.
Deschideți setările firmware-ului sau ale mașinii virtuale și asigurați-vă că suportul de instalare este disponibil ca dispozitiv de pornire. Dacă opțiunea Secure Boot este activată, verificați dacă versiunea AlmaLinux selectată și platforma acceptă această configurație. Dacă programul de instalare nu pornește, verificați ordinea de pornire, suportul atașat și modul firmware-ului înainte de a modifica setările discului.
Verificați opțiunile de stocare și partiționare
Partiționarea automată este de obicei potrivită pentru o mașină virtuală nouă, un disc gol sau un computer de rezervă fără date de păstrat. Selectați discul corect înainte de a accepta structura automată. Programul de instalare poate șterge partițiile existente atunci când confirmați modificările de stocare.
Utilizați partiționarea personalizată atunci când discul conține date, când mașina are mai mult de un disc sau când structura de stocare trebuie să respecte un design specific al serverului. Identificați fiecare disc după dimensiune și detaliile de conectare. Nu vă bazați doar pe numele dispozitivului dacă sunt prezente mai multe discuri.
- Verificați dacă este selectat discul pe care doriți să efectuați instalarea.
- Verificați care dintre partițiile existente vor fi păstrate, reformatate sau eliminate.
- Confirmați că nicio partiție care conține date necesare nu este marcată pentru formatare.
- Utilizați o structură care acceptă modul de pornire selectat și lasă spațiul necesar pentru sistemul de operare.
În cazul unei mașini virtuale, discul poate fi gol, iar partiționarea automată poate fi adecvată. Pentru un server sau un computer de rezervă cu fișiere existente, opriți procesul și verificați rezumatul spațiului de stocare înainte de a continua. Este necesară o copie de rezervă înainte de a modifica partițiile care conțin date.
Finalizați setările programului de instalare
Setați limba, dispunerea tastaturii, sursa de instalare și selecția de software. Alegeți un mediu orientat către server sau unul grafic, în funcție de modul în care va fi utilizat sistemul. Un mediu grafic nu este necesar pentru un server gestionat de la distanță.
Configurați rețeaua în timpul instalării, dacă este posibil. Selectați interfața de rețea corectă, activați conexiunea și introduceți un nume de gazdă. Utilizați configurarea automată a rețelei atunci când rețeaua locală oferă această opțiune. Utilizați setările manuale pentru adresă, gateway și DNS numai atunci când aceste valori sunt solicitate de rețea.
Creați un utilizator administrativ și setați o parolă puternică. Dacă programul de instalare oferă o opțiune separată pentru contul root, notați alegerea în siguranță. Utilizați un utilizator obișnuit pentru activitatea zilnică și acordați privilegii sporite numai atunci când este necesară administrarea.
Înainte de a începe instalarea, verificați rezumatul spațiului de stocare, modul de pornire, interfața de rețea, selecția de software, setările utilizatorului și fusul orar. Confirmați instalarea numai după ce aceste valori corespund sistemului dorit.
Finalizați verificările la prima pornire
Scoateți sau deconectați imaginea ISO de instalare atunci când programul de instalare solicită o repornire. În caz contrar, sistemul ar putea porni din nou programul de instalare în loc să pornească de pe noul disc.
După prima pornire, conectați-vă local sau prin consola mașinii virtuale și verificați următoarele aspecte:
- Rețea: Confirmați că interfața așteptată este activă și că sistemul are o adresă IP. Testați accesul la gateway-ul local și apoi testați rezolvarea numelor. Dacă sistemul nu are acces la rețea, verificați selecția interfeței, metoda de adresare, gateway-ul și setările DNS.
- Depozite: Confirmați că depozitele AlmaLinux configurate sunt activate și accesibile. Accesul la depozite este necesar pentru instalarea pachetelor și primirea actualizărilor.
- Actualizări: Reîmprospătați metadatele depozitelor și aplicați actualizările de sistem disponibile. Reporniți sistemul dacă o actualizare o impune, apoi verificați din nou sistemul după repornire.
- Utilizatori și privilegii: Testați contul de utilizator creat și confirmați că elevarea la drepturi administrative funcționează conform așteptărilor. Mențineți accesul administrativ limitat la conturile de încredere.
- Ora: Verificați fusul orar, ceasul de sistem și serviciul de sincronizare a orei prin rețea. Ora corectă este importantă pentru jurnale, sarcini programate, certificate și autentificarea la distanță.
- Acces la distanță: Dacă sistemul va fi gestionat prin SSH, asigurați-vă că serviciul SSH este instalat și rulează, că firewall-ul permite accesul necesar și că serverul poate fi accesat de la un client aprobat.
Ce trebuie verificat dacă instalarea nu funcționează
Dacă programul de instalare nu pornește, verificați fișierul ISO, suportul de instalare, ordinea de pornire și modul UEFI sau legacy. Dacă spațiul de stocare lipsește, verificați atașarea discului virtual sau setările controlerului de stocare al sistemului. Dacă pachetele nu pot fi descărcate, verificați conexiunea la rețea și sursa de instalare. Dacă sistemul instalat nu pornește, reveniți la setările firmware-ului și verificați dacă discul este selectat în același mod de pornire utilizat în timpul instalării.
O primă pornire reușită reprezintă doar începutul configurării sistemului. Verificați accesul la rețea, depozitele, actualizările, utilizatorii, setările de oră și accesul la distanță înainte de a începe utilizarea normală a sistemului.