Modalitățile de actualizare a sistemului Ubuntu diferă în ceea ce privește amploarea modificărilor, elementele păstrate și volumul de curățare care ar putea fi necesar ulterior. Cele trei metode obișnuite sunt actualizarea directă la noua versiune, o instalare nouă și o reinstalare peste configurația actuală, păstrând fișierele personale acolo unde este posibil. Cea mai bună alegere depinde de structura discului, de cât de personalizat este sistemul, de cât de stabil trebuie să fie și de cât timp puteți dedica curățării sau revenirii la versiunea anterioară.
Dacă actualizați un laptop, un PC de familie, un computer de dezvoltator sau alt sistem cu un nivel redus de administrare, calea cea mai puțin complicată este, de obicei, cea care corespunde configurației dvs. actuale. Un sistem simplu, cu puține modificări personalizate, se actualizează adesea fără probleme direct pe sistemul existent. Un sistem cu ani de ajustări, pachete vechi sau un istoric neclar al discului este adesea mai bine gestionat printr-o instalare nouă. O reinstalare poate fi o soluție de mijloc, dar numai atunci când înțelegeți exact ce va fi păstrat și ce nu.
Cuprins
Ce înseamnă fiecare cale de actualizare
Actualizarea la o versiune mai nouă fără dezinstalare transferă instalarea curentă de Ubuntu la o versiune mai nouă. Această procedură păstrează sistemul instalat, conturile de utilizator, aplicațiile, setările și datele, apoi înlocuiește pachetele necesare pentru noua versiune.
Instalarea de la zero instalează noua versiune Ubuntu pe disc ca un sistem nou. Aceasta vă oferă un punct de plecare curat. Vă restaurați fișierele și reinstalați aplicațiile pe care doriți să le păstrați.
Reinstalarea peste configurația actuală înseamnă instalarea din nou a Ubuntu pe același computer fără a porni complet de la zero. În practică, aceasta poate păstra unele date numai dacă discul este configurat într-un mod care permite acest lucru, cum ar fi o partiție separată pentru directorul home sau pentru date, sau dacă programul de instalare este direcționat cu atenție către partițiile existente. Nu este același lucru cu o actualizare garantată fără pierderi de date.
Comparație rapidă a celor trei opțiuni
| Cale | Păstrează aplicațiile și setările | Curățare după actualizare | Riscul de a prelua problemele vechi | Dificultatea revenirii la versiunea anterioară |
|---|---|---|---|---|
| Actualizare la versiunea nouă fără dezinstalare | De obicei da | Medie până la ridicată pe sistemele mai vechi | Mai mare | Ridicată |
| Instalare nouă | Nu, reinstalați ce aveți nevoie | Scăzut | Scăzut | Mediu dacă ați păstrat copii de rezervă |
| Reinstalare peste configurația actuală | Uneori parțial | Mediu | Mediu | Ridicat dacă partiționarea nu a fost clară |
Când o actualizare la noua versiune pe același sistem este opțiunea cea mai sigură
O actualizare la noua versiune "in-place" este adesea opțiunea care provoacă cele mai puține perturbări atunci când sistemul funcționează deja corect. Funcționează cel mai bine pe un computer care utilizează pachete Ubuntu standard, are suficient spațiu liber pe disc și nu depinde de multe modificări manuale, de depozite terțe sau de software mai vechi fixat la versiuni specifice.
Această metodă este adesea potrivită pentru calculatoarele personale și laptopurile de familie, unde doriți să păstrați programele instalate, rețelele Wi-Fi salvate, conturile de utilizator și setările zilnice. De asemenea, poate funcționa bine pentru calculatoarele dezvoltatorilor dacă mediul este documentat și reproductibil, de exemplu atunci când instrumentele de proiect pot fi reinstalate dintr-o listă, iar lucrările locale sunt salvate în copii de rezervă.
Dezavantajul este că vechile fișiere inutile pot rămâne în sistem. Pachetele neutilizate, fișierele de configurare vechi, depozitele dezactivate și conflictele dintre pachete pot necesita în continuare atenție după actualizare. Dacă mașina are un istoric îndelungat, acoperind mai multe versiuni de Ubuntu, curățarea poate dura mai mult decât actualizarea în sine.
Când o instalare nouă este opțiunea cea mai sigură
O instalare nouă este, de obicei, cea mai sigură cale atunci când stabilitatea contează mai mult decât comoditatea. Este o alegere solidă pentru sistemele cu modificări acumulate de-a lungul anilor, surse de pachete necunoscute, istoric de actualizări repetate, probleme la pornire sau semne de defectare a pachetelor. De asemenea, este cea mai curată opțiune dacă doriți să eliminați aplicațiile și setările vechi, în loc să le păstrați.
Această abordare este adesea cea mai puțin dureroasă pentru sistemele gestionate superficial, în care a devenit dificil să mai ai încredere. De asemenea, este potrivită pentru laptopurile care își schimbă destinația, pentru computerele familiei care ar trebui să rămână simple și pentru mașinile dezvoltatorilor, unde doriți o bază curată și cunoscută înainte de a reinstala instrumentele într-un mod controlat.
Principalul cost este timpul necesar la început. Trebuie să faceți copii de siguranță ale fișierelor, să reinstalați aplicațiile, să vă autentificați din nou la servicii și să reconfigurați orice setări personalizate de care mai aveți nevoie. Avantajul este că curățarea aplicațiilor este integrată în proces. Reinstalați doar ceea ce folosiți efectiv.
Când are sens reinstalarea peste configurația actuală
O reinstalare peste configurația actuală poate fi utilă atunci când doriți un sistem mai curat, fără a reconstrui complet structura fișierelor personale. Această abordare este cea mai practică atunci când discul dvs. separă deja fișierele de sistem de datele personale, cum ar fi o partiție distinctă pentru folderul "home" sau pentru date. În acest caz, puteți reinstala sistemul de operare lăsând fișierele personale pe o altă partiție.
Această abordare este mai puțin sigură atunci când totul se află pe o singură partiție, iar structura discului nu este clară. În această situație, o reinstalare se poate transforma rapid într-o ștergere completă sau într-o păstrare parțială, cu rezultate confuze. De asemenea, poate lăsa în urmă unele setări vechi în folderele personale, ceea ce înseamnă că s-ar putea să mai aveți nevoie de o curățare după instalare.
Dacă obiectivul dvs. este o resetare cu adevărat curată, o instalare nouă cu copii de rezervă verificate este, de obicei, mai clară și mai ușor de înțeles.
Structura discului contează mai mult decât se așteaptă mulți utilizatori
Structura discului dvs. influențează puternic care este cea mai sigură abordare. Dacă Ubuntu, fișierele dvs. personale și datele de pornire se află toate pe aceeași partiție, atunci păstrarea datelor în timpul reinstalării este mai dificilă și mai riscantă. Dacă folderul dvs. de start sau datele personale se află pe o partiție separată, reinstalarea sistemului cu păstrarea datelor este mult mai practică.
Partiționarea personalizată, configurațiile cu pornire duală, modificările manuale ale bootloader-ului, criptarea completă a discului și alegerile neobișnuite privind sistemul de fișiere pot, de asemenea, face ca actualizările să fie mai puțin previzibile. În aceste cazuri, cea mai sigură alegere este adesea calea pe care o puteți salva și de pe care puteți recupera datele cel mai clar, chiar dacă durează mai mult.
Alegerea în funcție de tipul dispozitivului și toleranța la curățare
Laptopuri: Actualizarea la locul respectiv este adesea o opțiune rezonabilă dacă sistemul este stabil și spațiul de stocare este în stare bună. O instalare nouă este mai indicată dacă laptopul are o vechime de mai mulți ani, probleme cu bateria sau cu modul de suspendare, sau multe aplicații neutilizate.
PC-uri de familie: Instalarea de la zero este adesea cea mai simplă alegere pe termen lung atunci când doriți mai puține surprize și mai puțină dezordine ascunsă. Actualizarea pe loc este o opțiune bună atunci când configurația actuală este simplă și utilizatorii se bazează pe multe aplicații deja instalate.
Calculatoare pentru dezvoltatori: Dacă configurația este automatizată prin scripturi, documentată sau containerizată, instalarea de la zero poate fi cea mai curată soluție. Dacă mașina conține multe instrumente greu de reconstruit și setări locale, actualizarea la fața locului poate economisi timp, dar așteptați-vă la verificări post-actualizare.
Sisteme cu gestionare redusă: Alegeți calea cu cel mai clar plan de recuperare. Dacă nimeni nu întreține în mod activ sursele pachetelor și modificările de sistem, instalarea de la zero este adesea mai sigură decât păstrarea stării vechi.
Risc, revenirea la starea anterioară și ce trebuie să faceți înainte de a alege
Revenirea la starea anterioară este cea mai dificilă după o actualizare la locul respectiv, deoarece starea veche a sistemului este înlocuită. O reinstalare poate fi, de asemenea, greu de anulat dacă partițiile au fost modificate. O instalare nouă oferă cea mai clară cale de recuperare atunci când aveți copii de rezervă verificate, deoarece puteți reinstala și restaura într-o ordine controlată.
Înainte de a alege orice cale, faceți o copie de rezervă a fișierelor personale și a oricăror date importante ale aplicațiilor. Notați-vă aplicațiile instalate de care aveți nevoie, setările personalizate care merită păstrate, detaliile partițiilor de disc și dacă se utilizează criptarea completă a discului sau dual boot. Dacă aceste informații nu sunt clare, o instalare nouă cu copii de rezervă bune este de obicei mai sigură decât încercarea de a păstra o structură incertă a sistemului.
Cea mai puțin dureroasă cale de actualizare la Ubuntu este, de obicei, cea care corespunde cât de bine cunoașteți sistemul actual. Utilizați o actualizare la o versiune nouă fără ștergerea datelor existente pentru o configurare standard și funcțională. Optați pentru o instalare nouă pentru a obține cel mai curat și mai stabil rezultat. Recurgeți la reinstalarea peste configurația actuală numai dacă structura discului este clară și știți exact ce va fi păstrat.